Noua lege a achiziţiei publice: Termenul de aşteptare pentru depunerea ofertelor va fi redus. Statul se va putea consulta cu un ofertant la caietul de sarcini

Reducerea termenelor este prevăzută în primul draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, consultat de MEDIAFAX şi care reglementează regimul juridic al contractelor de achiziţie publică, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum şi aspecte legate de derularea contractului.

Documentul stabileşte că, atunci când valoarea estimată a contractului este mai mare decât 591.918 lei (faţă de 130.000 euro în prezent) pentru produse ori servicii şi 22.908.118 lei (faţă de 5 milioane euro) pentru contractele de lucrări, perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel puţin 35 de zile.

De asemenea, dacă a fost publicat un anunţ de intenţie referitor la contractul de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, termenul va putea fi redus până la 15 zile, în situaţia în care anunţul de intenţie a inclus toate informaţiile necesare pentru anunţul de participare, "în măsura în care informaţiile respective erau disponibile în momentul publicării anunţului de intenţie", şi a fost trimis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între 35 de zile şi 12 luni înainte de data trimiterii anunţului de participare.

În acelaşi timp, însă, dacă din motive de urgenţă, temeinic justificate, termenul de 35 zile nu poate fi respectat, autoritatea contractantă va putea stabili un termen care nu poate fi mai mic de 15 zile de la data la care a fost trimis anunţul de participare.

Mai mult, autoritatea contractantă va putea reduce cu 5 zile termenul pentru primirea ofertelor, în cazul în care acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice, şi cu până la 10 zile în cazul contractelor cu o valoare estimată mai mică decât 591.918 lei (pentru produse şi servicii) şi 22.908.118 lei (pentru lucrări).

În prezent, regula este că atunci când valoarea estimată a contractului de achiziţie publică este egală sau mai mare decât sumele respective, perioada de aşteptare trebuie să fie de cel puţin 52 de zile şi poate fi redusă doar până la 36 de zile dacă a fost publicat un anunţ de intenţie.

Documentul va fi discutat interministerial înainte să fie finalizat şi înaintat Guvernului spre aprobare.

Noua lege a achiziţiilor publice: Statul se va putea consulta cu un ofertant la caietul de sarcini

Instituţia de stat care vrea să atribuie un contract de achiziţie publică va putea iniţia consultări ale pieţei pentru stabilirea caietului de sarcini, la care să participe experţi independenţi, dar şi firme care, ulterior, vor putea participa la licitaţia de atribuire a acelui contract.

În acest caz, autoritatea contractantă "trebuie să ia toate măsurile necesare" pentru a evita ca participarea respectivului ofertant să denatureze concurenţa, precum comunicarea şi către ceilalţi ofertanţi a informaţiilor primite de firma care a participat la elaborarea caietului de sarcini, conform primului draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, consultat de MEDIAFAX.

Instituţia de stat va anunţa intenţia de a organiza o astfel de consultare prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea pregătirii achiziţiei şi pentru a informa operatorii economici cu privire la necesităţile pe care intenţionează să şi le acopere şi cerinţele sale referitoare la acestea.

Consultările se vor limita la prevederile caietului sarcini şi numai sub rezerva ca acestea să nu aibă ca efect denaturarea concurenţei şi/sau încălcarea principiilor tratamentului egal şi nediscriminării.

"În situaţia în care un candidat/ofertant sau o entitate legată de un candidat/ofertant a oferit consultanţă autorităţii contractante sau a participat la pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a evita ca participarea respectivului candidat/ofertant la procedură nu este de natură a denatura concurenţa. Astfel de măsuri includ comunicarea către ceilalţi candidaţi/ofertanţi a informaţiilor relevante care au fost transmise în contextul participării candidatului sau ofertantului la pregătirea procedurii de achiziţie sau care decurg din această participare şi stabilirea unor termene adecvate pentru primirea ofertelor", se arată în document.

Firma în cauză va fi exclusă din procedura de atribuire numai dacă nu există un alt mijloc pentru a asigura respectarea principiului egalităţii de tratament. Înainte însă de a-l exclude din procedura de achiziţie publică, autoritatea contractantă trebuie să îi fi dat ofertantului respectiv posibilitatea de a demonstra că implicarea sa în pregătirea procedurii de achiziţie nu a condus la denaturarea concurenţei.

Proiectul mai prevede că autoritatea contractantă poate impune ofertanţilor obligaţia de a furniza un raport de încercare de la un organism de evaluare a conformităţii sau un certificat eliberat de către un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea cu cerinţele sau criteriile stabilite în specificaţiile tehnice, criteriile de atribuire sau condiţiile de executare a contractului. În cazul în care însă operatorul economic nu deţine un certificat de calitate, autoritatea contractantă este obligată să accepte orice alte probe sau dovezi prezentate de firma respectivă, în măsura în care probele/dovezile prezentate confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calităţii.

Aceeaşi derogare va fi posibilă şi în cazul în care este solicitată prezentarea unor certificate întocmite de organisme independente care să ateste că sunt respectate anumite standarde sau sisteme de management de mediu, dar firma în cauză nu deţine un astfel de certificat, autoritatea contractantă fiind obligată şi în acest caz să accepte orice alte probe sau dovezi, dacă acestea confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului.

De asemenea, Guvernul va avea dreptul de a stabili, prin hotărâre, modalităţi de certificare sau includere pe liste oficiale, la nivel naţional, a firmelor care optează pentru un astfel de sistem de certificare, înscrierea pe liste reprezentând o prezumţie de conformitate în ceea ce priveşte cerinţele pentru selecţia calitativă acoperite de lista oficială sau de certificat.